In cazul multora dintre noi, numai a auzi despre o mancarime este suficient pentru a "lua pozitia" de scarpinat. Chiar si unii medici care trateaza oameni care din diferite motive au pornirea de a se scarpina recunosc ca se trezesc imitandu-si pacientii.
Se stia si pana acum ca scarpinatul e o activitate ce se propaga usor, desi niciodata nu fusese demonstrat in cadrul unui experiment. O astfel de cercetare recenta, citata de NBC News, a aratat ca, intr-adevar, scarpinatul este la fel de contagios ca rasul si cascatul.
In cadrul experimentului 51 de adulti au facut un test de personalitate, dupa care au fost pusi sa vizioneze mai multe imagini, printre care si o inregistrare cu cineva care se scarpina, in timp ce creierele le erau scanate, pentru a se vedea cum reactioneaza la fiecare imagine in parte.
Doua treimi dintre subiecti au inceput sa se scarpine in replica la imaginile vizualizate, insa lucrurile au devenit cu adevarat interensate cand s-a intocmit profilul celor care au reactionat asa. Astfel, s-a descoperit ca mai porniti pe scarpinat erau cei anxiosi, depresivi, gelosi sau care se simteau vinovati, in randul celorlalti scarpinatul nedovedindu-se atat de contagios.
Asta, desi pana acum se credea ca empatia este cea care ne face sa ne scarpinam, sa cascam sau sa radem cand vedem in jur ca altii o fac. S-a dovedit ca nu persoanele la care empatia excela se scarpinau mai mult, ci mai degraba cei cu dese schimbari de stare de spirit si cu tendinte nevrotice, dupa cum se mentioneaza intr-un raport publicat de jurnalul Proceedings of the National Academy of Sciences.
In cazul multora dintre noi, numai a auzi despre o mancarime este suficient pentru a "lua pozitia" de scarpinat. Chiar si unii medici care trateaza oameni care din diferite motive au pornirea de a se scarpina recunosc ca se trezesc i