Parcă-i un făcut să cad în plasa cinematografelor. Pentru a doua oară, într-un interval lung de timp, m-am lăsat dus de nas și am crezut că o să-mi pună Dumnezeu mâna-n cap. 3D!

Am ajuns la mall cu două ore mai devreme, primind un pont că voi sta la coadă mult și bine. Gura prietenilor adevăr grăiește. O mare de oameni în cinematografe să vadă superproducții, filme de-ți zboară ochelarii de pe nas de 3D ce sunt. A mai mare-nghesuială era la „Hotel Transylvania”, lucru de care nu știam dacă să mă bucur ori să mă-ntristez. Îmi spuneam obsesiv: unde-s mulți, puterea crește, dar publicul român nu-i cel mai versat când vine vorba de filme. Până la urmă, care-i pierderea? Două ore la coadă, alte două-n cinematograf, 25 de lei biletul, 22 de lei meniul de suc și popcorn. Îmi permit, că de la „Tron 3D” încoace n-am mai mâncat o masă caldă ori șaormă. Ca să-mi facă pe plac, doamna de la ghișeu „mi-a păstrat” ultimul loc la film, ori l-au refuzat toți cei dinaintea mea: primul rând, în margine de tot. Păi dacă tot am stat la coadă atâta, îl văd și stând pe scări, dar consider că biletele din primul rând ar trebui date gratis. Să te plătească ei să vezi un film d-acolo, că-i risc de cancer la globii oculari. O să-mi treacă 3D-ul pe lângă urechea dreaptă și am să mă uit la ceilalți cum se feresc extaziați de minunea tehnologiei.

Adam Sandler nu-i ăla din Vacanța Mare?

Dacă știam de la început că-i cu Adam Sandler, stăteam acasă și mă uitam la Vacanța Mare, pe Kanal D, că-i același rahat pentru mai puțini bani. M-am dus la filmul ăsta ca Loredana Groza la filmele cu ea: habar n-aveam cum o să fie. Din primele minute m-am convins că-i demn de copii mici de tot, care încă mai gânguresc, și adulți care fac același lucru în preajma prichindeilor. Dacă nu eram așa de ocupat cu punga de popcorn, poate chiar îmi păsa că eram printre singurii din sală care nu râdeau l