Într-o Uniune Europeană care tocmai a sărbătorit primirea Premiului Nobel pentru Pace, unele state comunitare au dificultăţi în a menţine tocmai unitatea politică internă pentru care Uniunea a fost lăudată. Din Catalonia până în Scoţia, separatiştii câştigă teren pe măsură ce criza economică se adânceşte, dar aceasta nu înseamnă neapărat că vor apărea steaguri noi pe hartă.
În timp ce statele cedează tot mai mult control bugetar şi suveranitate economică Uniunii Europene, disputele regionale care au mocnit timp de secole se reaprind în lupta pentru o porţie de fonduri publice tot mai mică, scrie Thomson Reuters.
Catalonia, una dintre regiunile cele mai bogate ale Spaniei şi considerată a fi "uzina ţării", dar ale cărei finanţe publice sunt suprasolicitate, se află în postura paradoxală de a cere un bailout din partea guvernului de la Madrid şi, în acelaşi timp, de a urmări independenţa. "Fără independenţă, Catalonia nu va supravieţui", a declarat recent Artur Mas, şeful guvernului regional. După ce mai mult de 500.000 de separatişti au demonstrat în septembrie de ziua naţională a provinciei, Mas a promis că dacă este reales în alegerile regionale, va organiza un referendum pentru independenţă. Autorităţile din Madrid spun că acesta ar fi ilegal.
"Vreau Catalonia în Spania, în Europa şi vreau o Spanie în Europa şi tot aşa vreau şi pentru Galicia. Acesta este locul nostru, coexistând alături de democraţie, libertate şi progres în Catalonia", a declarat săptămâna trecută premierul Mariano Rajoy. Guvernul a respins luna trecută cererea lui Mas pentru mai multă autonomie bugetară.
Dar mulţi oficiali spanioli şi chiar catalani nu se aşteaptă la un referendum, ci la negocieri prin care Catalonia să primească mai multă libertate în chestiuni fiscale şi în modul în care îşi cheltuie veniturile. Ţara bască a ajuns deja la un astfe
