În România, rata riscului de săracie în randul persoanelor care lucrează este de 19,3% cea mai mare din Uniunea Europeană (în Republica Cehă şi Finlanda, acelaşi indicator este de doar 3,7%).

Riscul ridicat de săracie în rândul celor care lucrează, creşte în mod continuu. Îngrijorător pentru români, este că şi salariile sunt la un nivel foarte mic. Celelate posibilităţi, de a obţine venituri din alte surse, de asemenea sunt mici, iar diferenţa între veniturile mici şi cele foarte mari creşte în fiecare zi.

Potrivit unui studiu, 24,9% dintre români consideră că sunt bine plătiţi, în comparaţie cu 63% în Danemarca sau 60,5% în Luxemburg. Pe de altă parte, 78,7% din populaţia angajată cu contract de muncă pe perioadă determinată, a acceptat acest tip de contract din cauza faptului că nu a găsit un loc de muncă permanent; iar 30% dintre români consideră că slujba deţinută nu le oferă perspective pentru a avansa în carieră.

La fel de îngrijorător este că rata de participare la formarea continuă pentru populaţia între 25 şi 60 de ani este, la fel, cea mai mică din Europa. Acelaşi lucru se întamplă şi cu participarea şomerilor la cursuri de calificare şi de recalificare, iar ponderea persoanelor care părasesc timpuriu sistemele de învaţământ este în continuă creştere, astfel că numărul celor calificaţi este din ce în ce mai mic.

Dacă ponderea celor care au absolvit cel puţin liceul este de 74% în România, celelalte ţări din Uniunea Europeană sunt la nivel de peste 90%. Iar faptul că am ajuns ca populaţia ocupată să nu mai fie instruită corespunzator, este tot rezultatul scăderii calităţii învăţământului şi a cursurilor de perfecţionare.

Fondul problemei în România, în acest moment, este unul care nu a mai fost până acum: avem o forţă de muncă din ce în ce mai prost calificatăşi un program de măsuri nefuncţional !

Cristian Stănescu

Pre