Cursul leu/euro tinde să fie o prezenţă discretă în perioada campaniei pentru parlamentarele din 6 decembrie, moneda naţională întărindu-se vizibil pe parcursul săptămânii trecute până la paritatea de 4,50 lei/euro şi beneficiind de sprijinul verbal al guvernatorului BNR Mugur Isărescu, care a spus că nu mai există riscuri de depreciere puternică.

Creşterea inflaţiei şi acumularea necontenită de credite neperformante în bilanţurile băncilor - în principal pe segmentul creditelor în valută - nu pot lăsa banca centrală indiferentă din moment ce cursul este un factor crucial pentru ambele tendinţe.

Noua soluţie găsită de BNR pentru controlul inflaţiei şi al presiunilor de depreciere a leului este controlul lichidităţilor în lei, iar ultima indicaţie transmisă pieţei la acest capitol este trecerea la un management "ferm" al lichidităţilor.

Ieri însă banca centrală i-a nedumerit pe unii jucători după ce a hotărât să relaxeze plafonul lichidităţilor injectate prin operaţiuni repo ridicându-l de la 4 la 6 mld. euro. Numărul foarte mare al băncilor participante la licitaţia săptămânală - 14 - a sugerat o creştere a necesarului de lei după ce săptămâna trecută s-au înregistrat mai multe vânzări de valută. Totuşi, tensiunea pe lichiditate nu a fost vizibilă la nivelul dobânzilor interbancare ROBOR, însă pe de altă parte Ministerul Finanţelor a trebuit să accepte o nouă creştere uşoară a randamentului mediu la titlurile de stat pe un an, până la 6,13%.

În condiţiile în care pieţele externe traversează o perioadă mai liniştită, iar regiunea Europei Centrale şi de Est se bucură în ultimele săptămâni de o reducere a percepţiei de risc şi implicit de creşterea interesului pentru acumularea de expuneri pe instrumente financiare, leul ar putea rămâne ferit de noi presiuni, chiar dacă nu sunt excluse episoade de creştere