Lideri ai 15 state membre UE plus Croaţia s-au reunit marţi 13 noiembrie la Bruxelles pentru aşa numitul grup al „Prietenilor coeziunii”. Partenerii sociali au fost şi ei invitaţi.
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
Aceste ţări, mari beneficiare ale fondurilor structurale plătite de Bruxelles şi care se ridică pentru perioada de până in 2014 la 340 de miliarde de euro, vor să menţină o finanţare robustă şi după 2014. Nici naive şi nici egoiste, aceste 16 ţări îşii cer pur şi simplu dreptul.
Reuniunea vine în contextul negocierilor pentru viitorul buget multianual al Uniunii, negocieri care debuteaza in 22 noiembrie, tot la Bruxelles.
Coeziunea europeană, ameninţată
Comisia Europeană a propus ca 339 de miliarde să fie disponibile intre 2014 si 2020 pentru această politică menită să ajute regiunile mai putin prospere ale Europei.
Dar pe fondul crizei, ţările mari contribuitoare la bugetul comunitar (Germania, Marea Britanie, Suedia, Olanda) cer o reducere a bugetului viitor cu cel puţin 100 de miliarde de euro. Un compromis al Presedintiei cipriote a UE vorbea, saptamâna trecuta despre o reducere cu doar 50 de miliarde.
Pentru coeziune, asta ar însemna cu 3.5% mai puţin, adică 326 de miliarde. De ajuns, par să spună nordicii, nu e destul, spun însă Prietenii coeziunii. Ei şi-ar fi dorit ca în mod ideal să nu se scadă sub cele 340 de miliarde care au fost alocate pentru 2007-2013.
Iar discuţiile abia încep. În această săptămână o altă propunere este aşteptată, aceasta ar vorbi despre alte reduceri ale căror victimă sigură este coeziunea.
Cele 16 state prietene cu coeziunea (Bulgaria, Cehia, Estonia, Grecia, Spania, Portugalia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Slovenia şi Croaţia) cer un buget robust şi după 2013.
Un alt mare buget de unde s-ar
