Potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetărori a Stanford University, oamenii îşi folosesc din ce în ce mai puţin inteligenţa proprie, în favoarea celei „artificiale”. Acest fapt are consecinţe serioase, scrie Daily Mail, întrucât reţeaua de gene cu ajutorul căreia creierul funcţionează devine vulnerabilă în faţa eventualelor mutaţii.
Astfel, pe baza calculelor privind frecvenţa cu care numărul mutaţiilor vătămătoare apar în genomul uman şi a ipotezei că este nevoie de existenţa a 2.000 – 5.000 de gene pentru desfăşurarea activităţii intelectuale, Dr. Gerald Crabtree estimează că în aproximativ 3000 de ani, peste 120 de generaţii, orice persoană va fi afectată de o mutaţie care o va influenţa din punct de vedere intelectual sau emoţional.
Mai mult, o serie de studii recente au demonstrat că genele implicate în funcţionarea creierului sunt mai sensibile la eventulele modificări de structură.
Totuşi, schimările de acest tip se realizează destul de încet, a mai precizat Dr. Crabtree. Mai mult, în opinia sa, ritmul rapid cu care descoperirile ştiinţifice au loc va contribui semnificativ la găsirea unei soluţii pentru această problemă.
„Cu timpul, am putea fi capabil să corectăm orice mutaţie ar putea să apară în celulele oricărui organism, în orice stadiu de dezvoltare”, a declarat medicul.
Potrivit unui studiu realizat de o echipă de cercetărori a Stanford University, oamenii îşi folosesc din ce în ce mai puţin inteligenţa proprie, în favoarea celei „artificiale”. Acest fapt are consecinţe serioase, scrie Daily Mail, întrucât reţeaua de gene cu ajutorul căreia creierul funcţionează devine vulnerabilă în faţa eventualelor mutaţii.
Astfel, pe baza calculelor privind frecvenţa cu care numărul mutaţiilor vătămătoare apar în genomul uman şi a ipotezei că este nevoie de existenţa a 2.000 – 5.000 de gene pentru desfăşurarea a
