În cercetare, mentalităţile bat lipsurile şi exodul creierelor
● Academia de Ştiinţe Medicale a patronat recent simpozionul consacrat celebrării a 100 de ani de la naşterea savantului român George Emil Palade. Evenimentul a avut loc în amfiteatrul Institutului de Biologie şi Patologie Celulară «N. Simionescu», înfiinţat în 1979 cu sprijinul direct al savantului. Domnule profesor, în calitatea dumneavoastră de preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale ce aţi dorit să transmiteţi prin acest eveniment care a reunit numeroase personalităţi?
● Ca preşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale am dorit să subliniem în primul rând activitatea de cercetător a lui George Emil Palade, cea care de fapt a fost încununată cu Premiul Nobel. În al doilea rând, cinstind memoria acestui mare înaintaş, trebuie să înţelegem că este necesară raportarea permanentă la realităţile cercetării actuale şi astfel să găsim căile prin care ea poate fi îmbunătăţită.
● Savantul George Emil Palade, asa cum aţi evidenţiat în simpozion, reprezintă un model exemplar, dar, din păcate, la noi cercetarea este un domeniu care suferă mai ales din cauza insuficientei finanţări…
● După părerea mea, ca în multe alte sectoare ale societăţii româneşti, racila principală nu o reprezintă lipsa de finanţare, ci mentalităţile. Pentru că, atunci când cineva candidează la poziţia de rector şi scrie în c.v. că, deşi nu intra în obligaţiile profesionale sau de serviciu, totuşi a efectuat şi cercetare medicală, înseamnă că am definit din start principalul obstacol aflat în calea cercetării româneşti. Şi asta în condiţiile în care cercetarea medicală este criteriul esenţial de promovare universitară. De aceea, lipsa finanţării, a infrastructurii, plecarea specialiştilor sunt date obiective, dar care, în opinia mea, se plasează în urma mentalităţilor de care aminteam.
● Aşadar într-u
