Cercetătorii de la Stanford susţin că genele care ne conferă capacităţile intelectuale sunt deosebit de vulnerabile la mutaţii, iar aceste mutaţii nu mai sunt eliminate acum prin selecţie naturală, deoarece, în societatea modernă, nu mai avem atâta nevoie de inteligenţă pentru a ne asigura supravieţuirea.
Specialiştii sunt de părere că reducerea inteligenţei va fi suplinită de dezvoltarea tehnologiei.
„Dezvoltarea abilităţilor noastre intelectuale şi optimizarea a mii de gene asociate cu inteligenţa au avut loc, probabil, în grupuri disparate de oameni, cu comunicare mai curând non-verbală, înainte ca strămoşii noştri să fi migrat din Africa”, susţine dr. Gerald Crabtree, citat de Daily Mail.
Într-un astfel de mediu, inteligenţa era esenţială pentru supravieţuire şi asupra genelor necesare dezvoltării intelectuale acţiona o enormă presiune a selecţiei naturale. Dar, apoi, această presiune a scăzut treptat şi a început un declin lent al inteligenţei, susţin autorii studiului.
Cercetătorii au calculat frecvenţa cu care apar mutaţiile dezavantajoase în genomul uman şi au pornit de la premisa că pentru asigurarea capacităţilor intelectuale este necesar un număr de 2000-5000 de gene. Pe baza acestor date, au estimat că, într-un interval de 3000 de ani, echivalentul a aproximativ 120 de generaţii, am suferit cu toţii cel puţin două mutaţii dezavantajoase pentru stabilitatea noastră intelectuală şi emoţională.
Autorii studiului consideră că, în viitor, vom cunoaşte fiecare mutaţie care ne-ar putea afecta funcţiile intelectuale şi vom putea corecta orice mutaţie, care apare în oricare celulă din organism. Astfel, procesul dur al selecţiei naturale nu va mai fi necesar.
Cercetătorii de la Stanford susţin că genele care ne conferă capacităţile intelectuale sunt deosebit de vulnerabile la mutaţii, ia
