Neintelegerile publice dintre creditorii internationali ai Greciei in privinta perioadei acordate pentru reducerea datoriilor ar putea conduce la o reizbucnire a crizei din zona euro.
Marti, ministrii de Finante din zona euro au sugerat ca ar trebui sa ofere Greciei timp pana in 2022 pentru a aduce datoriile la un nivel sustenabil, ca raport din produsul intern brut, respectiv de 120 la suta. Insa directorul Fondului Monetar International (FMI), Christine Lagarde, a insistat sa fie mentinuta tinta actuala, pentru anul 2020.
"Este clar ca avem pareri diferite. Ceea ce conteaza mai mult, pana la urma, este ca nivelul datoriilor Greciei sa fie sustenabil, astfel incat tara sa se redreseze", a declarat Lagarde, citata de Reuters.
In spatele replicilor taioase intre seful FMI si liderul grupului ministrilor de Finante din zona euro, Jean-Claude Juncker, se afla dezacordul intre doua optiuni: sa fie sterse unele datorii ale Greciei, pentru a le face mai usor de gestionat, un lucru sustinut de FMI, sau sa nu fie aplicata aceasta masura, lucru sustinut de Germania, cel mai mare contributor la fondurile de salvare din zona euro.
Marti, ministrul de Finante din Germania, Wolfgang Schaeuble, a declarat ca termenul limita 2020 este "putin prea ambitios".
Cancelarul german, Angela Merkel, a declarat ca vrea sa pastreze Grecia in zona euro, dar este determinata ca acest lucru sa se intample fara a provoca pierderi contribuabililor germani, mai ales ca urmeaza alegeri in septembrie 2013.
Grecia ramane fara bani
Ministrii de Finante din zona euro a fost de acord sa mai acorde Greciei doi ani in plus, pana in 2016, pentru a atinge tintele de deficit bugetar. Totusi, decizia privind deblocarea transei de 31,5 miliarde de euro a fost, inca o data, amanata.
Premierul elen, Antonis Samaras, a a
