„Într-o societate conflictuală cum este a noastră, cu încercări de a construi pe sentimente negative, pe ură, pe invidie, pe confruntare – şi, bineînţeles, suntem în urmă şi din această cauză, pentru că nu poţi să construieşti cu adevărat decât pe sentimente pozitive, pe compasiune, pe dialog – medicii de familie vin cu o nouă simbolistică“, spunea, la Brăila, în deschiderea conferinţei Medicina de familie – prima linie în asistenţa medicală, prof. dr. Vasile Astărăstoae. „Unde ceilalţi introduc elemente urâte, otrăvind climatul în care ne desfăşurăm activitatea, răspunsul dv. este că relaţia între medic şi pacient se reconstruieşte şi că pentru siguranţa pacientului uităm de necazurile proprii şi facem astfel de manifestări cu un dublu sens: pe de o parte, educaţie medicală continuă, ne punem la punct, în interesul pacientului, pe de altă parte, ne adunăm, ne cunoaştem, ne solidarizăm, lucrăm în interesul nostru, ne punem de acord modul de a gândi“. Şi, dacă preşedintele Colegiului Medicilor din România face o astfel de constatare (şi nu este singurul), e un semn că la Brăila se întâmplă ceva. Dar şi un motiv să cercetăm fenomenul.

Economia sănătăţii

– Domnule profesor, conferinţele medicilor de familie brăileni chiar aduc o nouă simbolistică? Pe ce vă bazaţi? În calitate de preşedinte al Colegiului Medicilor din România, aţi participat la multe alte reuniuni medicale reuşite. – La Brăila e altfel. Şi o spun în cunoştinţă de cauză, am participat şi la ediţii anterioare, cunosc şi ecourile acestor întâlniri. Colegii de aici izbutesc să dea un alt sens reuniunilor medicale, realmente reconstruiesc statutul medicilor de familie. Iar asta se simte. – Pornind de la tema prezentării dv. – „De la drepturile omului la drepturile pacientului“ – aş dori să vă întreb: medicii de familie din România mai au drepturi? – În acest moment, dacă ne ref