Comisia Europeană a decis miercuri impunerea unei cote obligatorii de reprezentare de 40% a femeilor în consiliile de administraţie ale marilor companii europene. Deşi e aplaudată de unii, măsura nu e lipsită de controverse. Ţinta de 40% ar trebui atinsă în 2020.

Propunerea a fost amendată, după ce o decizie a eşuat luna trecută în Comisie, din cauza unor discuţii extrem de politizate în Colegiul Comisarilor Europeni. Comisarul pentru Justiţie, Viviane Reding, vroia să impună sancţiuni directe ale Comisiei aplicabile companiilor care nu se conformează regulii de 40%. Colegii săi nu au acceptat propunerea, argumentând că sancţiuni europene nu se pot impune în acest caz, pentru că nu e vorba de încălcări asemănătoare celor din domeniul concurenţei, unde Executivul European poate amenda direct companii.

Actualul plan ia forma unei directive europene, ceea ce înseamnă că statele membre vor decide cum implementează conţinutul ei şi ce sancţiuni se impun în caz de nerespectare. Se iau în discuţie amenzi sau anulări de angajări/numiri făcute contrar legii. "E ca şi cum am folosi un baros pentru a sparge nuci", spune Suzanne Horn, partener la Paul Hastings LLP (Londra) şi autoare a unui raport despre ponderea femeilor în conducerea firmelor europene de top. "E o provocare foarte mare pentru angajatori să facă distincţia între acţiunea pozitivă şi discriminarea pozitivă", mai afirmă ea.

Conform statisticilor europene, doamnele ocupă 13,7% din posturile de conducere în marile companii listate la bursă şi 15% din poziţiile fără caracter executiv în consiliile de administraţie. Propunerea revizuită prevede acum ca "în condiţii de pregătire egală, reprezentantul sexului reprezentat în pondere mai mică să fie selectat pentru a asigura echilibrul distribuţiei pe sexe în companie". Diviziuni în sânul UE privind cota reprezentării femeilor în companii