“Molima” care s-a abătut asupra pădurilor sucevene – gândacul de scoarţă Ips duplicatus, care a provocat uscarea a aproape 50.000 de molizi plantaţi în afara arealului lor natural, impune acum măsuri speciale pentru regenerarea pădurilor distruse cu o rapiditate uimitoare.

Problema e că normele tehnice de împădurire stabilite prin lege la nivel naţional nu sunt aplicabile pe terenurile rămase dezgolite după tăierea arborilor infestaţi, atât din cauza schimbărilor climatice, cât şi a transformărilor suferite de sol, ca urmare a influenţei vegetaţiei de răşinoase existente acolo timp de aproximativ 60 de ani.

Tocmai de aceea, conducerea Direcţiei Silvice Suceava a demarat deja procedurile de realizare a unui studiu în teren în urma căruia să se stabilească cu exactitate care sunt cele mai bune măsuri de regenerare a pădurilor pentru fiecare ocol silvic în parte, ţinându-se cont de particularităţile terenului, influenţa climatică şi vegetaţia preponderentă în zonă.

În acest scop, ieri, la sediul DS Suceava a avut loc şi o şedinţă la care au fost prezenţi şefii ocoalelor silvice pe teritoriul cărora au fost provocate pagube de către gândacul de scoarţă, dar şi dr. ing. Ion Barbu, de la Institutul de Cercetări şi Amenajări Silvice, care, cu echipa sa, se va ocupa de realizarea studiului de regenerare a pădurilor.

Acesta a venit cu exemple concrete în privinţa modificărilor climatice şi de sol apărute în zonă, care nu sunt favorabile anumitor specii de arbori, care ar fi de la bun început condamnaţi la uscare, dacă ar fi plantaţi după schema impusă de lege, lucru constatat de altfel în teren şi de şefii de ocoale, ca urmare a lucrărilor silvice efectuate în ultimii ani.

„Avem nevoie de acest studiu pentru a găsi cea mai bună metodă de regenerare a pădurilor dispărute după atacurile populaţiilor de Ips duplicatus. În câteva săptămâni vom avea r