Regizorul Geo Saizescu a dus uşa lui Păcală în spate, încurcându-se el însuşi printre lucrurile şi întâmplările vieţii, mai cu seamă după 1989. De la Geo Saizescu am învăţat că oricând te poţi împiedica de un obiect, de un ghinion, de persoana nepotrivită, dar şi că umorul are ciudatul obicei să iasă la iveală mai cu seamă în situaţiile grave, ca o împotrivire, ca o neacceptare a acelei situaţii. Datorită filmelor sale ne reîntâlnim, când ni se face dor, cu marii actori români pe care Dumnezeu i-a vrut în distribuţia Sa. Datorită lui Geo Saizescu am surâs în plină vară, am dansat în familie, ne-am grăbit încet şi am aflat secretul lui Bachus. Geo Saizescu împlineşte astăzi 80 de ani. Jurnalul Naţional îi urează "La mulţi ani!".
Sunt un inventator de gânduri, idei şi sentimente
"De anul trecut până acum am încercat să fac multe, urmărind încheierea unor scenarii şi ducerea unor tratative pentru a intra într-o producţie cu unul din scenariile pe care le-am scris mai demult. Am o consecvenţă, dacă am scris o dată nu mă las până când nu fac produsul. Prin 1998 mi s-a aprobat «La Grandiflora Amoruri provinciale» după Gib Mihăescu, în 2000 mi s-a aprobat ca pornire de producţie «Mesaj din infern» după o carte a Rodicăi Ojog Braşoveanu, «Enigmă la mansardă». Dar nu ştiu unde s-a încheiat totul? Sau poate producătorul nu mi l-a băgat în concurs? Până la urmă am publicat o carte cu scenariul «La grandiflora», am văzut că este o bătălie «entre les ancienes et les modernes», la fel am făcut şi cu scenariul de la «Păcală se întoarce», dar nu am avut bănei ca să filmez întregul discurs şi sistem de gândire naţional al lui Păcală. Am publicat scenariul pentru televiziune «Svejk», după Jaroslav Hašek, opt episoade, după ce am făcut prospecţie în Europa, dar de unde să ştiu eu că directorul general de la vremea respectivă s-a certat cu directorul executiv, care era
