Parisul găzduieşte miercuri o reuniune la care participă miniştrii de Externe şi ai Apărării din cinci ţări membre ale Uniunii Europene. Pe agenda discuţiilor figurează viitoarea intervenţie internaţională în Mali.
Franţa, Germania, Spania, Italia şi Polonia se consultă la acest nivel, într-un moment când intervenţia militară din Mali este o ocazie pentru relansarea cooperării europene în materie de apărare. De mulţi ani se vorbeşte despre "apărarea europeană", despre faptul că Europa ar trebui să-şi constituie o strategie a ei în materie de apărare, pentru a nu mai fi dependentă la acest capitol de Alianţa Nor-Atlantică şi de americani.
Intervenţia militară care se profilează la orizont în Mali, unde nordul ţării a fost practic luat sub control de islamiştii radicali şi de diverse grupuri teroriste, ar putea deveni o ocazie ideală pentru ca Europa să-şi manifeste noile ambiţii la nivel militar.
Nu se pune problema trimiterii de soldaţi europeni, pentru a combate pe teren, dar ţările enumerate mai sus ar putea opta pentru crearea unui centru unic de comandă strategică.
Din surse ale Ministerului francez de Externe se arată că discuţiile de miercuri se vor axa pe coordonarea logistică. La sfârşitul lunii noiembrie sau la începutul lui decembrie, Consiliul de Securitate al ONU ar urma să aprobe planul de intervenţie în Mali, cu forţe puse la dispoziţie de ţările africane din regiune. Parisul, Berlinul şi Varşovia pledează şi pentru crearea unui cartier general european al apărării, idee respinsă cu virulenţă de britanici.
Intervenţia din Mali se anunţă însă destul de problematică, din cauza Algeriei, care refuză soluţia militară şi cere deschiderea unor negocieri între puterea legitimă din Mali şi rebeli. Or Algeria, care are o frontieră comună de 1.400 de kilometri cu statul Mali ar fi de un inestimabil ajutor în cazul unei interven
