Cotidianul Le Figaro a publicat miercuri un interviu cu premierul român Victor Ponta. Un interviu acordat la Bruxelles şi intitulat “România – Ponta face armistiţiul şefilor”. Un interviu scurt cu răspunsuri destul de telegrafice.

Iar din modul în care sunt puse întrebările putem deducem că jurnalistul, Jean-Jacques Mével, nu face parte chiar din familia celor îl simpatizează pe premierul român. Aceste detalii se simt uneori printre rînduri, sau chiar în modul cum sunt alese subtitlurile. De exemplu, subtitlul la interviul acordat de Victor Ponta suna cam asa: “Întrucît nu a reuşit să-l debarce de la putere pe preşedintele Băsescu, primul ministru mizează pe legislative". La prima întrebare, legată de personalitate acare va reprezenta România la summitul care va avea loc peste zece zile la Bruxelles, Victor Ponta răspunde, citez: “Nimeni nu ştie. Dacă vrea, preşedintele va merge personal. Dacă contează pe mine, îmi va da mandat. Noi am ajuns la un acord măcar în această privinţă. Este o afacere de cîteva zile şi ea se va regla fără lacrimi”.

Pentru orice persoană care citeşte acest interviu modul în care începe el nu este de anatură să dea o notă bună României în general şi puterii de la Bucureşti în special. Iată un alt exemplu, aş spune de anti-interviu, prin aspectul extrem de lapidar în care comunică intervievatul cu jurnalistul care intervievează. Jurnalistul francez spune: “V-aţi aliat cu liberalii ca să încercaţi să vă debarasaţi de Traian Băsescu...” iar premierul român răspunde: “exact”.

Iertată să-mi fie îndrăzneala de a analiza cu lupa aceast interviu, dar nu găsesc în el nici una din problemele reale cu care se confruntă astăzi România. Aş spune însă că şi jurnalistul are o vină din acest punct de vedere. Pentru că presa străină, după ce s-a focalizat timp de 20 de ani pe patru sau cinci subiecte românesti cu conotaţie negativă (pr