Potrivit tratatului de aderare la UE, începând cu anul 2014, străinii vor putea cumpăra terenuri agricole în România.
Pământul românesc fiind de cea mai bună calitate, precum și foarte ieftin, este lesne de prevăzut că cererea va fi enormă. Autoritățile române au renunțat să mai facă demersurile necesare pentru a amâna liberalizarea pieței funciare, așa cum au făcut cele din Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia. Deși tratatul stabilește o perioadă de tranziție de şapte ani de la aderare, permițând statelor membre să mențină restricțiile în privința achiziției de terenuri agricole și forestiere de către persoane fizice și juridice din alte ţări, în ultimii ani, mari suprafețe din terenul arabil al României au ajuns în proprietatea unor entități străine.
Potrivit legislației actuale, teoretic, niciun cetăţean străin nu poate cumpăra teren agricol în România. Practic, însă, este nevoie doar de o firmă înregistrată în România, care figurează ca persoană juridică, şi aceasta poate avea în posesie terenuri agricole. Fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, a declarat pentru Capital că cifrele vehiculate de actualii guvernanți nu sunt reale și că, de fapt, în momentul de față, nu doar 700.000 de ha, atât cât declară Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), ci în jur de 800.000 de ha, adică, aproape 10% din terenul arabil al României, se află deja în proprietatea străinilor. Ca urmare, România se situează pe primul loc în Europa şi pe locul zece în lume după procentul de teren agricol deţinut de companii străine.
Printre firmele străine care dețin mari suprafețe de teren în România se numără Prio Foods, din Portugalia, care deține 25.200 ha, Agro Chirnogi și Maria Trading, din Liban (25.000 ha), DN Agrar Group din Olanda (11.000 ha), First Farms și Ingleby Company, ambele din Danemarca (9.500 ha, respectiv 8.600 ha), Germanagrar, d
