La sfârşitul lunii noiembrie, la târgul de carte Gaudeamus, editura Humanitas va lansa volumul meu "Lumea secretă a nomenclaturii. Amintiri, dezvăluiri, portrete". Sursa: CODRIN PRISECARU

În pofida existenţei unei imense literaturi despre totalitarism, ştim, în fond, foarte puţin despre acel grup social şi, dacă vreţi, chiar cultural numit nomenclatura comunistă. A fost ferit de incursiunile curioase ale jurnaliştilor şi cercetătorilor. Sociologii nu l-au tratat cu aceeaşi riguroasă aplicaţie ca pe, să spunem, clasa de mijloc.

Era vorba de o societate cvasi- secretă, cu riturile, codurile, simbolurile, nostalgiile şi, nu mai puţin important, privilegiile sale. Mai întâi demnitar comunist, apoi un ireconciliabil eretic, gânditorul iugoslav Milovan Djilas a vorbit despre "Noua Clasă". Mai devreme, în momentele sale de maximă luciditate, Lev Troţki recunoscuse că aparatul de partid şi de stat sovietic se transformase într-o castă parazitară, definită, mai presus de orice, prin accesul la privilegii de neimaginat pentru muritorii de rând. Dar n-a mers până la capăt, nu a numit acest grup o clasă politică şi socială.

„Lumea secretă" nu este o lucrare sociologică de tip tradiţional, cu analize de cauze, dinamici şi efecte. Este vorba aici de propriile mele experienţe în interiorul unui grup pe care am ajuns să-l cunosc, îndrăznesc să cred, foarte bine. O viziune analitică din interior. Un microcosm politic şi psihologic pe care l-am numit cândva micul Bizanţ roşu. Cititorul, pe care-l invit să mă însoţească în acest voiaj într-o lume stinsă, dar ale cărei ramificaţii rămân, o ştim cu toţii, atât de prezente, va găsi în carte deopotrivă o analiză politologică, secvenţe portretistice, un efort de explicaţie şi o mărturisire. Sigur, ceea ce trece prin lupa memoriei nu este acelaşi lucru cu istoria factuală. Cele două se pot suprapune, dar nu total. De aici şi