Noiembrie 1912. Epidemia de gripă bântuia de vreo două săptămâni în palatul Contesei de Flandra de la Bruxelles. Ducele şi ducesa de Vendome şi copiii acestora au fost pe rând atinşi, dar nimeni nu se aştepta ca vreunul dintre cazurile de gripă care se înmulţeau în palat să aibă un deznodământ fatal. S-a întâmplat însă, iar cea atinsă de aripa morţii a fost chiar Contesa Maria de Flandra, mama regelui Belgiei şi sora regelui României, Carol I (în actul de deces s-a scris că în urma gripei a făcut o congestie cerebrală de formă apoplectică; ziarele mai notează că prinţesa primise sfânta cuminecătură cu o seară înainte). S-a întâmplat marţi, 13. Iar înmormântarea a fost fixată pentru ziua de sâmbătă. 

Marie Luise Alexandrine Karoline, prinţesă de Hohenzollern-Sigmaringen, se născuse tot într-o zi de noiembrie, în anul 1845. La vremea aceea, tatăl său, Prinţul Karl Anton, era prim-ministru al Prusiei. S-a căsătorit la 22 de ani cu cel de-al doilea fiu al Regelui Leopold I al Belgiei, cu Prinţul Filip, Conte de Flandra, iar fiul ei avea să devină unul dintre regii cei mai iubiţi ai Belgiei, sub numele de Albert I. Aceasta este, foarte pe scurt, biografia unei prinţese europene. Pe noi, pe români, ne interesează în primul rând datorită bogatei corespondeţe pe care a purtat-o cu fratele său mai mare, Regele Carol I al României. Cele mai multe dintre aceste scrisori au fost descifrate, traduse şi adnotate de istoricul Sorin Cristescu, care le-a adunat în volumul "Carol I. Corespondenţa privată (1878-1912)". "Maria de Flandra este corespondentul cu care regele are cel mai amplu schimb de epistole, dintre toate rudele sale. Este o corespondenţă foarte sinceră, foarte amănunţită în chestiunile politice..., numai cu tatăl său mai avea Carol I scrisori mai lungi şi mai ample decât cu ea", ne-a spus d. Sorin Cristescu. "Empatia dintre cei doi se bazează pe fapul că, at