Echipa feminină de handbal Oltchim a repurtat o nouă victorie în cea mai prestigioasă și dură competiție sportivă a domeniului. Combinatul chimic Oltchim zace înfrânt. Înfrânt de niște ani în care pe trupul lui din ce în ce mai costeliv, muribund azi, au jucat tontoroiul și i-au supt vlaga manageri escroci și politicieni veroși. Oltchim a produs uriașe averi unor netrebnici și pagube nemăsurate României. Datoriile acumulate de un colos industrial modern, conceput să aducă avere, și chiar a adus mulți ani, sunt atât de mari încât cu ele mai poți face două combinate. Cum am ajuns aici? Cum am ajuns la circul jalnic cu Dan Diaconescu, cum am ajuns la greviști ai foamei și greviști gata să-și dea foc, cum am ajuns ca o lume a Râmnicului Vâlcea, dependentă de munca la Oltchim, să ajungă șomeră, debusolată, disperată? Am auzit niște explicații grețoase de la indivizi gen Videanu sau Boureanu, de la Boc și alții, călăi în fapt ai petrochimiei românești. Nu cumva e timpul ca justiția, atât de des invocată, ajunsă de mulți ani mârțoagă călărită politic, să mănânce jeratic ca într-un basm clasic și să devină cal înaripat trântindu-i la zdup pe cei vinovați? Nu cumva e timpul ca averile supte din Oltchim și din tot ce a fost prăduit să fie returnate poporului? Toate javrele care au făcut, fără meritul muncii, munți de bani, care-și fâțâie cururile late în limuzine de sute de mii de euro, politicieni și bugetari cu lefuri ridicole, dar cu conturi de milioane de euro, nu trebuie să răspundă într-o zi? Nu cumva a cam sosit vremea să dea socoteală, să plătească, să se dea jos din yahturi și din avioanele personale și să dea greviștilor foamei ce le-a fost furat?

Guvernul actual promite soluții. Găsiți-le iute până nu ia foc municipiul de pe Olt. Ponta promite reindustrializarea României. De la Revoluție și până azi, industria a fost batjocura cetelor de corbi care s-au h