Nu sunt fanul lui Dinamo. Ba, dimpotriva! Ceea ce se intampla la echipa din Stefan cel Mare este insa simptomatic pentru fotbalul romanesc. Prea multi sefi si prea putini executanti. Toti cei din afara terenului se dau mari priceputi dar prin iarba nimeni nu mai da cu coasa. Am banuiala ca jucatorii, care la un moment dat au fost catalogati de antrenor drept tradatori, au cam inceput sa se plictiseasca de italian si probabil au incercat sa il trimita acasa mai repede. S-ar putea sa fie un scenariu mult prea „ieftin” dar in Romania orice este posibil.
Bonetti avea dreptate cand a declarat ca nu avem rezultate in arena internationala pentru ca in fotbalul nostru sunt jocuri de culise. Asta o stiam si noi de cand s-a inceput fotbalul pe miristele mioritice. Macaronarul s-a prins cam tarziu. Nu sunt nici italienii niste mielusei in materia asta dar ei macar au rezultate in ciuda blaturilor dovedite si, culmea, pedepsite…macar unele. Aici este marea deosebire.
Bonetti a mai aratat cu degetul spre seful ligii neprofesioniste de fotbal pe care l-a facut gainar.
Reactia celui din urma nu s-a lasat asteptata. Mitica l-a facut albie de porci pe italian despre care a declarat, la randul sau, ca nu are nici un fel de treaba cu antrenoratul. Dupa rezultatele din campionat, dupa jocul prestat de dinamovisti, omul din fruntea LPF ar parea ca are dreptate. Dinamo da impresia unui club pus pe autodistrugere si asta, repet, se datoreaza celor care il conduc.
Imi pare rau de suporterii cainilor pentru ca ei sunt, se pare, singurii care sufera cu adevarat. As putea acum sa ma bucur de situatia prin care trec. Nu o fac pentru ca numai prostii se bucura de raul altora dar si pentru ca, intr-un fotbal atat de sarac ca exprimare, e absolut pagubos sa fie eliminata concurenta…atata cata exista.
In extrema cealalta stelistii sunt euforici intr-o atitudine care s
