Premierul Ponta a încercat să fixeze un corset preşedintelui Traian Băsescu pentru participarea la summit-ul UE de săptămâna viitoare evocând „exercitarea dreptului de veto" în cazul în care România nu va primi ceea ce doreşte în negocierile privind bugetul european pentru perioada 2014-2020. România nu va putea însă să adopte o poziţie intransigentă fără sprijinul unor ţări precum Polonia şi Spania iar Băsescu riscă să fie acuzat la întoarcere că „a trădat interesele naţionale".

Ponta s-a dus ieri seară la întâlnirea cu Traian Băsescu dedicată Consiliului European de pe 22-23 noiembrie pentru a-i cere mandat de reprezentare şi a ieşit declarând că el a refuzat să-l însoţească pe preşedinte la Bruxelles după ce acesta din urmă l-ar fi invitat să participe. Motivul invocat de Ponta pentru acest refuz a fost dorinţa sa de „a nu se crea confuzii". În ce ar putea consta însă confuziile invocate de premier dacă ar fi fost alături de preşedinte? Pe scurt, Ponta nu vrea să îşi asume responsabilitatea pentru un foarte probabil eşec al negocierilor privind bugetul pentru perioada 2014-2020, pe care are grijă să o lase în întregime în sarcina lui Băsescu.

„Mandatul" ipocrit dat de guvern preşedintelui

Guvernul nu poate da mandat pentru reprezentare internaţională preşedintelui, care este singur responsabil pentru negocierea acordurilor şi tratatelor. În mod normal, poziţia guvernului sau a prim-ministrului este comunicată preşedintelui fără a fi însă făcută publică, pentru a nu „încorseta" libertatea acestuia de negociere. În pofida tonului său conciliator care lăsa aparenţa de cooperare instituţională, Ponta nu a avut eleganţa de a lăsa această libertate preşedintelui şi a subliniat apăsat poziţia Cabinetului faţă de temele aflate în discuţie. Obiectivul guvernului este aşadar menţinerea sumelor care revin României în proiectul de buget propus de p