Bătălia pentru viitorul buget UE a început deja în culise. O nouă propunere de reducere a bugetului a fost prezentată miercuri Comisiei Europene, iar documentul a fost văzut de RFI. Victimele austerităţii sunt coeziunea şi agricultura. România va pierde fonduri la ambele capitole şi acesta este doar începutul negocierilor.
Corespondenta RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghişan
O reducere de 74,5 miliarde de euro, faţă de cele 1.033 de miliarde propuse de Comisia Europeană, iată ultima idee aruncată pe masă miercuri de preşedintele UE, Herman Van Rompuy. Documentul, cu caracter confidenţial, a fost prezentat colegiului de comisari.
Acesta merge în sensul reducerilor cerute de marile contribuitoare la bugetul UE (Germania, Marea Britanie, Suedia şi Olanda), care doreau de fapt o reducere de minim 100 de miliarde.
Marea Britanie este cea mai intransigentă. Prim-ministrul David Cameron îşi joacă aici cariera politică şi deci se plasează pe o poziţie de negociere inflexibilă.
În zilele viitoare se aşteaptă ca noi reduceri să fie impuse înaintea marii discuţii din 22 noiembrie. Suedia a cerut ca 140 de miliarde de euro să fie amputate finanţelor UE după 2014.
Coeziunea, agricultura…
Politica de coeziune (cu o finanţare propusă iniţial de 339 de miliarde pentru şapte ani şi 16 ţări) se vede redusă la 309 miliarde, în urma ultimelor discuţii de culise.
Acest lucru este greu de încasat pentru toate ţările est-europene, mari beneficiare ale acestei politici. Ele militau pentru ca cele 339 de miliarde şi aşa insuficiente să rămână neatinse.
În plus, se spune că ţările care nu au avut o absorbţie de 60% între 2007 şi 2011, comparată cu media comunitară nu vor avea o creştere de fonduri mai mare de 15% faţă de perioada actuală. România a avut în acea perioadă o absorbţie de sub 10%.
Privind agricultura, plăţ
