De când Uniunea Europeană a permis călătoriile fără viză pentru sârbi și macedoneni, au crescut şi solicitările de azil politic din partea țiganilor din Balcani. În ciuda dificultăților, Germania rămâne țara făgăduinței pentru cei care trăiesc în mahalalele din Skopje și Belgrad.

Până în octombrie 2012, aproape 4.000 de macedoneni au completat o cerere pentru a obţine azil politic în Germania: de cinci ori mai mulți ca anul trecut. Din Serbia au fost aproape 7.000 de aplicanţi, în majoritate romi, din vara asta până în prezent.

Pentru Orhan, scrie cotidianul german „Der Spiegel", drumul spre Germania începe într-un internet café de pe o străduță din cartierul țigănesc Șutka, situat în partea de nord a capitalei macedonene Skopje. Alături de el, Fatima, sora lui, stă în fața unui monitor, aşteptând să aibă primul ei contact cu Germania. Biletul ei spre oraşul Düsseldorf este viitorul ei soț, pe care-l vede pentru prima oară prin intermediul webcamului.

Aşa speră Fatima şi familia ei să scape din Șutka, capitala neoficială a comunității rome din Europa.

Câțiva dintre țiganii din Șutka au lucrat, în anii '90, ca zilieri în orașe germane. Mulți erau refugiați care au căutat azil politic în Germania în timpul războiului din Iugoslavia. Deşi au fost deportați la sfârşitul războiului, mulţi încă au prieteni și rude în Germania, țara care pentru ei este o promisiune de prosperitate și de o viață mai bună, scrie „Der Spiegel".

Orhan spune că dacă mariajul aranjat merge bine, străinul va veni în Șutka și o va lua pe Fatima la Düsseldorf. Viitorul său cumnat, explică Orhan pentru „Der Spiegel", va plăti biletele de autocar și pentru restul familiei. Când toți cei șapte membri ai familiei vor ajunge în Germania, tot el va fi cel care cere azil politic pentru ei. „Cei care încearcă să facă totul pe cont propriu fac prea multe greșeli", se justifică Or