A fost nevoie de suspendarea a patru din cele șapte programe operaționale finanțate din fonduri europene, în urma constatării de către Comisia Europeană a numeroase fraude în derularea acestora, pentru ca instituția din România care are obligația de a semnala aceste fraude să se trezească și să facă publice o parte din ele.

Este vorba de Departamentul pentru Luptă Antifraudă(DLAF), aflat în subordinea Guvernului, care publică, în sfârșit, un ”Compendiu de cazuri de neregulă/fraudă la nivelul Programului Operaţional Sectorial Creşterea Competitivităţii Economice”. Sunt prezentate 19 exemple de fraude în proiectele cu fonduri europene finanțate de Ministerul Economiei.

Una dintre măsurile clasice pentru prevenirea și combaterea fraudelor constă în depistarea și aducerea acestora la cunoștința publicului, împreună cu măsurile legale luate împotriva celor care le-au comis, mai ales dacă măsurile în cauză sunt drastice, cu sechestru pe bunuri pentru recuperarea pagubelor și ani grei de pușcărie. Din păcate, în ceea ce privește derularea fondurilor europene, de la unitățile de management ale celor șapte programe sectoriale (UM POS) și până la Autoritatea de Audit de pe lângă Curtea de Conturi și Departamentul de Luptă Antifraudă, aflat în coordonarea directă a primului ministru, ”confidențialitatea” neregulilor și a fraudelor constatate este ”sarcină de serviciu”(Asta, deși- în paranteză fie spus- potrivit actelor normative de înființare și funcționare, activitatea tuturor acestor instituții, finanțate cu bani grei de la bugetul statului, trebuie să fie, ”în mod obligatoriu”, una transparentă). Numai așa se explică faptul că, în timp ce reprezentanții Comisiei Europene au găsit atât de multe și de mari nereguli, inlusiv fraude de milioane de euro în derularea programelor cu finanțare europeană, încât au dispus suspendarea acestora și chiar returnare