Cât au voie să câştige deputaţi din activităţi paralele şi ce activităţi au voie să desfăşoare? Unde ia sfârşit independenţa şi unde începe conflictul de interese? Aceste întrebări preocupă intens opinia publică, şi anume nu numai în ţările Europei de Sud-Est. În scopul combaterii corupţiei şi a abuzului de putere ar trebui adoptate legi clare, scrie Deutsche Welle.

În Bulgaria sau Polonia, salariile mari ale deputaţilor sunt gândite să elimine tentaţia corupţiei. Reprezentanţii poporului au salariul de bază echivalent cu trei venituri medii pe economie. La acesta se adaugă fondurile pentru colaboratori, birou, deplasări şi cazare. Astfel, în Polonia, un deputat din Seim câştigă aproximativ 6.000 de euro pe lună, în vreme ce salariul mediu lunar este de circa 800 de euro.

În Bulgaria deputaţii au venituri considerabil mai mici, de 1.500 de euro pe lună, dar şi venitul mediu este de 325 de euro. Dacă însă deputaţii exercită profesii liberale, dacă sunt medici, jurişti sau artişti, ei pot să-şi continue nestingheriţi munca şi după ce au fost aleşi în legislativ. Legiuitorul nu interpretează aceasta ca pe un conflict de interese.

Şi în Grecia deputaţii au voie să-şi exercite meseria pe lângă funcţia politică. Totuşi, nu a fost mereu aşa. În 2001, în urma unei reforme constituţionale, deputaţilor li s-a interzis să-şi mai exercite meseria în timpul mandatului public. Se dorea evitarea conflictelor de interese, iar deputaţii au fost puşi să aleagă între politică şi meserie. Foarte repede a devenit însă clar că, prin această măsură, calitatea clasei politice are de suferit. Astfel, printr-o nouă modificare a Constituţiei, survenită în 2006, interdicţia a fost eliminată. De atunci însă deputaţii sunt obligaţi să depună anual, pe lângă declaraţia de impozit, şi o "declaraţie a intereselor financiare" la instanţa supremă a ţării, în car