La Galeriile Simeza și Căminul Artei s-a deschis expoziția Grafica românească 2012. Succesul ediției anterioare (2011) a demonstrat valoarea și importanța demersului entuziaștilor care au pus umărul la edificarea ei. Numărul sporit al expozanților de anul acesta este un exemplu peremptoriu în acest sens. Creația artistică – visarea și concentrarea, euforia execuției și a recunoașterii – se concretizează ca o sfidare a plasticienilor aruncată crizei și instabilității politice. Față de anul trecut, cînd remarcam o folosire pe scară largă a rezultatelor camerei obscure și a efectelor obținute prin solarizări, subexpuneri sau neclarități obținute în laborator, acum predomină tehnicile clasice ale artelor grafice, desenul și gravura. Ca întotdeauna cînd este confruntat cu o manifestare de o asemenea varietate și anvergură, cronicarul este stăpînit de durerea că nu poate face o prezentare exhaustivă și că, desigur, îi va întrista pe aceia care nu se vor regăsi menționați printre rîndurile sale. Dar apelînd la clemența cititorilor pentru inerentele scăpări, el se consideră absolvit de orice vină pentru că, în analiza sa, nu a practicat vreo ierarhizare, ci doar a panoramat simezele și a adăstat cîteva clipe asupra unor cadre supuse jocului de lumini și de umbre din acest panopticum al contemporaneității. Grafica ’12 a reunit artiști vizuali din toată țara, practicanți, în mod obișnuit, al altor tehnici decît acelea care le-au concentrat atenția pentru acest eveniment expozițional. Așa că vom întîlni alăturați pictori, sculptori, artiști decoratori, la fel de abili în a se exprima prin acromatisme, în linie și pată, ca și atunci cînd mînuiesc penelul, eboșoarul, războiul de țesut sau roata olarului.
Un panopticum al contemporaneităţii
Sculptorița Liana Axinte – care, de curînd, a repurtat o strălucită victorie muzeistică prin amenajarea cîtorva săli ale Muz
