Lacul Prespa din Macedonia nu e unul din cele mai mari din Europa. De fapt, nici nu e numai al Macedoniei, pentru că cei aproape 300 de kilometri pătraţi sunt împărţiţi de Macedonia, aproape două treimi, Albania şi Grecia.
Iar fiecare ţară îşi împarte cam la fel poluarea pe care o varsă în lacul Prespa. În cazul Greciei, ţară din Uniunea Europeană şi cu norme mai stricte în chestiuni de mediu, lucrurile s-au mişcat mai repede. ASCULTAŢI VARIANTA AUDIO: Un documentar de Cătălin Lenţa
De ceva vreme însă a început un program între cele 3 state pentru a curăţa apele, iar Macedonia se poate lăuda deja cu două reuşite – un program ambiţios şi se pare destul de eficient de colectare a deşeurilor din toate localităţilor de pe malul lacului, dar şi cu scăderea gradului de poluare cu substanţe chimice. Şi asta pentru că în zonă sunt cele mai întinse livezi cu meri din Macedonia, iar fermierii folosesc mari cantităţi de pesticide. Care, la fiecare ploaie, erau duse în lac. Aşa că autorităţile, unele la nivel internaţional, altele în plan local, au pus la punct câteva planuri de acţiune care dacă nu să cureţe apele, măcar să evite poluarea lor şi mai accentuată. E adevărat că discuţiile au început acum 12 ani, din care 10 au fost necesari negocierilor care să ducă la semnarea unui acord. Aşa că programul în sine are o vechime de numai 2 ani.
„Prespa este unul dintre cele mai vechi lacuri din lume. Vârsta estimată este de peste 5 milioane de ani, iar împreună cu lacul Ohrid, care se alimentează din Prespa, formează un sistem unic din mai multe puncte de vedere – ecologic, hidrologic şi morfologic, fiind vorba de sisteme aşa numite carstice, legate între ele. Cât există lacul Prespa există şi lacul Ohrid. Dacă se întâmplă ceva rău cu primul, suferă direct şi al doilea, care e cu o sută şaizeci de metri mai jos. Prespa e acum principala sursă de apă p
