- Editorial - nr. 224 / 16 Noiembrie, 2012 In tristul, penibilul spectacol postdecembrist, din 1990 incoace, romanul mereu este convins ca i se pregateste ceva! Ca la mai bine nu se poate astepta, prins in acest vertij zilnic, din partea minoritara (UDMR, PCM, PPMT), atata timp cat Guvernul calca mereu prin strachini, surd si orb la toate provocarile antiromanesti, tot mai frecvente in ultimii ani, parca intr-o veselie generala, vecina cu iresponsabilitatea. In acest timp al asteptarilor si incordarilor, al provocarilor, al scenariilor antiromanesti, mai-marii clipei se fac, prinsi in acest cadril al indiferentei, ca nu vad, ca nu aud nimic de prin Ardealul de aproape 23 de ani aflat intr-o dictatura a minoritatii. O dictatura mereu turnand, dupa scenariile de culise ale unei diversiuni cu sediul la Budapesta, canistra cu benzina pe focul mocnit al tensiunii interetnice, cu gandul marturisit la asa-zisul Tinut Secuiesc, autonomie teritoriala pe criterii etnice, de fapt o alta Regiune Autonoma Maghiara, o resuscitare a separatismului de trista amintire in inima de Romanie. Lor, mai-marilor clipei, guvernantilor, nu le-a tresarit nici macar un muschi pe fata indiferentei, a nepasarii paguboase, atunci cand raspopitul Tõkés Lászlo, tocmai in Parlamentul Romaniei, in buricul Bucurestiului, clama, la Congresul Partidului Popular European, tinut in Capitala, ca singura solutie benefica, pe placul maghiarilor este autonomia teritoriala si federalizarea Romaniei! El, acest Tõkés, dusman inversunat al Romaniei, europarlamentar din partea statului roman, in Parlamentul Europei, si multi altii ca el sunt rodul otravit al unei aberante politici a Budapestei, a lui Viktor Orban, care si-a gasit servitori pe masura. Constiinte de vandut si de cumparat sunt destule! De doua decenii si mai bine, ei tulbura viata noastra cotidiana, a romanilor ardeleni, fara a fi deranjati de cineva