Bucureştenii ştiau să se bucure de viaţă, până la sfârşitul celui de-al doilea Război Mondial iar mărturie stau fotografiile de la sfârşitul secolului al XVIII-lea şi începutul secolului al XIX-lea.
Străzile oraşului, parcurile, pieţele de flori şi terasele erau mereu pline, centrul oraşului era "populat” cu cele mai cunoscute firme internaţionale, iar comerţul era înfloritor, într-o capitală cosmopolită care primise, pe bună dreptate, numele "Micul Paris”, înainte de instaurarea regimului comunist.
Foarte multe mărturii despre această viaţă înfloritoare a vechiului Bucureşti sunt păstrate în arhivele foto ale Muzeului Municipiului Bucureşti, găzduit de celebrul Palat Şuţu, din centrul Capitalei, precum şi în colecţia de fotografii de la Arhivele Naţionale şi în colecţii particulare. ŞI, oricât şi-ar fi dorit comuniştii să şteagră această istorie, fotografiile vorbesc astăzi despre o epocă pe care mulţi dintre noi ne-o putem doar imagina, reconstituind-o cu ajutorul imaginilor imortalizate de artişti.
Astăzi, la Palatul Şuţu se pot admira, în cadrul expoziţiilor tematice despre Bucureştiul vechi, fotografii inedite din arhivele Muzeului Bucureştiului, care vorbesc despre o lume ce evolua în acelaşi ritm cu restul Europei, înainte de a fi strivită de înregimentarea comunistă.
Mijloacele de transport public din Capitală au avut, timp de 100 de ani, doar doi cai... putere! Străzile Capitalei au fost circulate mai întâi de birje, apoi de vestitele tramvaie trase de cai, care au schimbat faţa oraşelor lumii, după anul 1775.
Birjele au fost primele mijloace de transport public în Bucureşti, începând din anul 1828, iar anul 1871 le-a adus bucureştenilor tramvaiul tras de cai, care a circulat pe străzile oraşului timp de 60 de ani. Tramvaiele cu cai au fost primele mijloace de transport în comun din Bucureşti. Dar, până
