Statul a mai găsit o modalitate de a scoate bani din conturile şi aşa goale ale românilor. Soluţia este simplă - asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva dezastrelor naturale. Dacă până mai ieri a existat speranţa ca această lege va fi declarată neconstituţională, speranţele românilor s-au spulberat.

La începutul acestei săptămâni, Curtea Constituţională a respins acţiunea în instanţă prin care proprietarul unei locuinţe din Galaţi a solicitat ca Legea 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor sa fie declarată neconstituţională.

Prin Decizia 932/13.11.2012, Curtea Constituţională a respins excepţia de neconstituţionalitate a Legii 260/2008, invocată de Gheorghe Momanu. Conform acestuia, Legea 260/2008 trebuia considerată neconstituţională pe motiv ca ar legifera înşelăciunea. Gălăţeanul susţinea că prima de asigurare este o taxa, pe care trebuie sa o achite chiar şi cei care nu au nevoie de protecţia acestui produs. De asemenea, el solicita instanţei constatarea faptului că locuinţa sa nu este supusă niciunuia dintre cele trei riscuri prevazute de Legea 260/2008 (cutremure de pământ, alunecări de teren şi inundaţii). În situaţia gălăţeanului sunt majoritatea românilor. Toţi trebuie să se conformeze şi să plătească asigurarea obligatorie: de 10 sau de 20 de euro pe an, în funcţie de materialul din care este construită locuinţa. Cei care au omis să plătească sunt pasibili de o amendă de până la 500 de lei. Asigurarea locuinţei este un lucru bun, care te ajută atunci când un dezastru natural te lasă fără acoperiş deasupra capului. Ceea ce-i nemulţumeşte pe oameni sunt însă cele trei riscuri prevăzute de legea 260/2008: cutremurele de pământ, alunecările de teren şi inundaţiile. De ce nu ar exista asigurări diferenţiate? Pentru diferite riscuri? Adică cineva care locuieşte mai sus de etajul 3 credeţi că va fi afectat de râurile ieşite d