Fostul internaţional portughez Vitor Baia a declarat pentru cotidianul Sport că în primul său sezon la FC Barcelona, 1996/1997, când era coechipier cu Gheorghe Popescu, a fost pe punctul de a muri, suferind un şoc anafilactic cu puţin înainte de ziua disputării finalei Cupei Cupelor.
"Am avut mult ghinion dar şi norocul de a avea alături de mine persoane capabile ca Angel Mur, Jaume Langa sau Fernando Banos. Aveam o infecţie în spatele urechii, ca un furuncul, şi mi-au administrat penicilină pentru a putea juca fără probleme finala. Mi se mai administrase anterior penicilină de mai multe ori, însă problema a fost că de această dată ceea ce mi s-a făcut a conţinut şi un analgezic numit procaină, la care sunt alergic. Imediat după ce mi s-a administrat, am suferit un şoc anafilactic şi am avut convulsii. Norocul meu a fost că medicii au fost foarte rapizi şi mi-au dat cortizon. Am avut noroc pentru că altfel aş fi putut muri atunci. Mur, Langa şi Banos nu aveau nicio vină. M-au întrebat dacă sunt alergic la penicilină şi le-am spus că nu. De celălalt medicament nu am vorbit. Nu ştia nimeni nimic de procaină", a spus Baia.
Vitor Baia a precizat că a putut apoi să joace ultimul meci din campionatul Spaniei şi finala Cupei Cupelor, câştigată de FC Barcelona în faţa echipei Paris Saint-Germain, scor 1-0. "Am jucat cele două meciuri, dar trebuie să recunosc că în ziua aceea la Rotterdam nu eram în toate apele. Încă eram afectat de convulsiile avute. Din fericire a fost doar o sperietură foarte mare", a explicat fostul fotbalist.
Fostul internaţional portughez Vitor Baia a declarat pentru cotidianul Sport că în primul său sezon la FC Barcelona, 1996/1997, când era coechipier cu Gheorghe Popescu, a fost pe punctul de a muri, suferind un şoc anafilactic cu puţin înainte de ziua disputării finalei Cupei Cupelor.
"Am avut mult ghinion dar şi norocul
