FMI forțează statul român să implementeze regulile de guvernanță corporativă, să numească manageri privați la companiile de stat și să eficientizeze activitatea acestora. Statul român nu se lasă însă convins.
Statul român s-a angajat în fața FMI prin toate guvernele din ultimii doi-trei ani că va implementa regulile de guvernanță corporativă. Discuțiile au avut ca rezultat OUG nr. 109/2011, care a intrat în vigoare în decembrie anul trecut. Din păcate, legea a rămas mai mult pe hârtie, majoritatea prevederilor acesteia nefiind implementate de companii.
Una dintre regulile de guvernanță corporativă este cea a desemnării membrilor consiliilor de administrație și a directorilor generali pe baza unui proces riguros de selecție, bazat pe criterii profesionale și gestionat de specialiști în recrutări din afara companiei. Regulă care a generat o „isterie“ generală prin selecția unor directori și care a culminat cu anunțarea unui director pentru Tarom, care a „demisionat“ înainte de a semna contractul. Indiferent ce anume l-a convins pe austriacul Heinrich Vystoupil să renunțe la mandat, doar anunțarea acestuia înainte de semnare este o dovadă de amatorism. Care arată cât de puțin îi pasă Guvernului de legea în vigoare.
Fără numiri politice
„Autoritățile ar trebui să înțeleagă că nu mai au timp de «jocuri politice», trebuie ca lucrurile să se miște mai repede, în caz contrar companiile vor avea foarte mult de pierdut“, spune Greg Konieczny, manager al Fondului Proprietatea din partea Franklin Templeton. Ca acționar minoritar la companii importante deținute de stat, Fondul Proprietatea are tot interesul ca acestea să fie conduse conform regulilor de piață. Din păcate, lista de exemple cu numiri politice este lungă și nu pare a fi ajuns la final. Spre exemplu, directorul Romgaz, Corin Emil Cindrea, numit în iunie, este membr
