Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, afirmă că aşteptările societăţii româneşti faţă de înaltul oficial care va reprezenta România la Consiliul European sunt de a promova "fără echivoc şi cât se poate de ferm" interesele României, "iar acesta înseamnă inclusiv utilizarea dreptului de veto".
MAE a transmis, sâmbătă, printr-un comunicat, o serie de precizări referitoare la declaraţiile publice pe tema utilizării dreptului de veto în contextul negocierilor din Consiliul European pe tema exerciţiului financiar 2014-2020.
Ministerul menţionează că, potrivit Tratatului privind Funcţionarea Uniunii Europene (art. 312), cadrul financiar multianual al Uniunii este stabilit printr-un regulament adoptat de Consiliul UE în unanimitate, după aprobarea Parlamentului European, care se pronunţă cu majoritatea membrilor care îl compun. Principiile ce vor fi reglementate prin acest act juridic al Consiliului UE trebuie însă agreate, într-o prima faza, la nivelul instituţiei UE care stabileşte liniile de orientare generale ale politicilor UE, respectiv Consiliul European (conform articolului 15 TUE). Modalitatea de adoptare a actelor Consiliului European este consensul. Această modalitate de adoptare presupune obţinerea unui acord politic din partea tuturor membrilor Consiliului European asupra principalelor aspecte ale cadrului financiar multianual, fiecare stat membru dispunând practic de un drept de veto în privinţa adoptării cadrului financiar multianual.
MAE precizează că, în cazul în care interesele politice şi economice majore ale unui Stat Membru nu se regăsesc în forma finală a pachetului de negociere, iar propunerile existente nu sunt acceptabile, exprimarea dezacordului este o opţiune care poate fi luată în calcul de oricare dintre Statele Membre ale Uniunii, ceea ce ar presupune practic neajungerea la consens şi implicit amânarea luării unei decizi
