Istoricul dr. Mihai-Aurelian Căruntu a scos recent de sub tipar, la Editura Karl A. Romstorfer a Muzeului Bucovinei, lucrarea intitulată „Un brand al industriei sucevene de odinioară: Fabrica de zahăr Iţcani S.A.R. (1927-1948)”.

„Cea mai importantă întreprindere aparţinând marii industrii din jumătatea sudică a Bucovinei”

Cartea, aşa cum ne spune autorul în textul introductiv, ne oferă informaţii detaliate despre un obiectiv industrial care a dispărut de pe harta Sucevei, „ peste care s-a aşternut pe nedrept uitarea”, care, în perioada interbelică, potrivit datelor statistice, era „cea mai importantă întreprindere aparţinând marii industrii din jumătatea sudică a Bucovinei”.

„Ideea abordării istoriei Fabricii de zahăr din Iţcani - scrie Mihai-Aurelian Căruntu - a apărut în urma implicării, cu mai mulţi ani în urmă, în proiectul , finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional şi coordonat de Muzeul Ştiinţei şi Tehnicii <Ştefan Procopiu> din Iaşi”.

Structurată pe patru capitole (cărora li se adaugă pagini de „Anexe”, care cuprind o serie de documente între care şi câteva fotografii, o „Bibliografie selectivă”, un „Indice de nume şi localităţi” şi un „Rezumat” în limba engleză), lucrarea urmăreşte istoria acestui obiectiv de la înfiinţare, până la momentul dispariţiei sale, prin demontarea şi ridicarea utilajelor de către Armata Roşie şi transportarea acestora, ca pradă de război, în Uniunea Sovietică, în vara anului 1944.

„Izvorul necontestat al prosperităţii acestei regiuni”

Fabrica de zahăr din Iţcani, a cărei piatră de temelie a fost pusă la data de 18 martie 1927, a constituit miracolul care a animat economia decăzută a zonei după primul război mondial, miracol înfăptuit „din iniţiativa şi cu aportul de capital majoritar al românilor bucovineni” constând în ridicare