Absenţa dezbaterilor electorale pe dosarele fierbinţi ale României are consecinţe grave. Ratăm evoluţii extrem de importante ce se petrec sub ochii noştri şi care s-ar putea să ne afecteze direct, pe fiecare dintre noi, mai mult decât bănuim.

Dacă în loc să fie puşi să-şi depene amintiri din tinereţile zburdalnice, fiecare candidat la parlamentare ar fi întrebat care este poziţia sa faţă de strategia energetică a României, ne-am putea face o idee, până nu e prea târziu, despre ce ne pregătesc următorul Guvern şi Parlament într-un domeniu care vizează nu doar economia, ci şi siguranţa naţională. Iar surprizele nu ar lipsi, cu siguranţă.

Citeşte şi: Începe construcţia South Stream. România îşi ridică singură obstacole

Rugaţi să ne spună dacă ar trebui, de exemplu, să negociem cu ruşii o scădere a preţului gazelor, chiar dacă asta presupune concesii de natură strategică, sau mai degrabă să încurajăm investiţiile străine occidentale în domeniile hidrocarburilor şi energetic, care ne-ar putea micşora gradul de dependenţă faţă de Gazprom, viitorii noştri parlamentari ne-ar putea da un indiciu valoros despre cât de avansată este ofensiva marelui ex-frate de la Răsărit în racolarea de politicieni care să-i pledeze cauza.

Un asemenea test nu este doar important, ci vital. Pentru că dacă, după 9 decembrie, la putere vor veni acei politicieni care, enervaţi de susţinerea pe care europenii şi americanii o acordă instituţiilor ce încearcă să le blocheze afacerile corupte, propagă deja un virulent discurs antioccidental combinat cu răspunsuri galeşe la avansurile Moscovei, s-ar putea ca foarte curând toate proiectele care ne-ar putea reduce dependenţa de gazele ruseşti să fie trase pe linie moartă. Sau încetinite până la punctul în care nu ar mai constitui o ameninţare pentru supremaţia Gazprom.

Într-un scenariu cu o asemenea finalitate, Român