Studiind fosilele umanoizilor gasite in Ciad, Africa, un grup de cercetatori din Oxford a emis ipoteza ca acestia se hraneau cu iarba, pe care de buna seama o pasteau direct de la sol.

Este vorba de un stramos indepartat al omului care a trait acum 3.500.000 de ani in spatiile africane si care este cunoscut sub numele de australopithecus bahrelghazali, informeaza infoniac.ru.

Studiind falcile scheletelor cercetate, oamenii de stiinta exclud posibilitatea ca dintii lor, capabili sa efectueze maruntirea hranei, sa fi fost folositi pentru hranirea cu fructe moi, asa cum procedeaza maimutele.

La baza studiilor sta cercetarea cu laser a dintilor din maxilare, din care rezulta ca acestia prelucrau cantitati importanate de carbon C4, existent in iarba si in stuf.

O alta specie de umanoide, paranthropus beisei, in care s-a inregistrat deasemeni C4 in falci, dar in cantitati mai mici, popula planeta cu circa 1,5 milioane ani mai tarziu, ceea ce arata ca modificarea formulei alimentare a stramosului nostru s-a produs treptat, in timp indelungat, prin adaptarea la conditiile de mediu.

Semanand ca aspect cu maimutele de astazi, australopithecus bahrelghazali avea fata cu fruntea tesita si barbia inaintata, sprijinindu-se in principal pe membrele posterioare, dar si cu posibilitatea de a se deplasa pe toate cele patru membre, in vederea procurarii hranei.

Scheletele gasite permit stabilirea staturii acestor fiinte, nu mai mari de 150 cm si a greutatii de 50 kg, ceea ceea ce corespunde actualului cimpanzeu. Creierul lor cantarea nu mai mult de o treime din greutatea actuala a creierului uman.

Este exclus sa fi folosit vreo unealta, atat datorita incapacitatii de a o concepe, dovedita de dimensiunea creierului, cat si datorita configuratiei reconstituite care presupune ca isi culegea hrana direct cu