S-a stabilit după discuţia dintre Victor Ponta şi Traian Băsescu, ca la foarte importantul Consiliu European din 20 – 24 noiembrie de la Bruxelles, România să fie reprezentată de şeful statului, care a evocat experienţa sa. Atunci şi acolo se va decide, totuşi, cine şi câţi bani va primi în perioada 2014 – 2020 din bugetul comunitar, iar prezenţa primului-ministru ca şef al Guvernului ar fi avut importanţă şi justificare.

Este ştiut că pe parcursul lucrărilor Consiliului European se vor confrunta dur două curente. Grupul ţărilor emergente, “Prietenii coeziunii”, din care face parte şi România, cere o distribuire mai echitabilă a fondurilor şi promovarea unor politici financiare care să ajute ţările mai sărace. De cealaltă parte, mai marii Europei, în frunte cu Germania, şi-au propus să impună întărirea politicilor de austeritate severă şi micşorarea fondurilor alocate de Uniunea Europeană. Însuşi preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a cerut recent reducerea drastică a alocărilor către regiunile sărace.

Dând dovadă de înţelepciune, Victor Ponta nu s-a opus dorinţei lui Traian Băsescu de a reprezenta România la Consiliul European, deşi se va afla şi el în perioada respectivă la Bruxelles pentru reuniunea cu preşedintele Hollande şi cu prim-miniştrii socialişti. S-a angajat, în schimb, ca prin consilierii guvernamentali implicaţi în stabilirea poziţiei României pentru bugetul comunitar aferent perioadei 2014 – 2020, să-l informeze pe şeful statului şi să-l sprijine în vederea negocierilor din 22 – 23 noiembrie. În plus, şeful Executivului a opinat că propunerea recent prezentată de preşedintele Van Rompuy, care presupune reducerea sumelor atât la politica agricolă comună, cât şi la politica de coeziune, din punctul de vedere al Guvernului este inacceptabilă. Şi, în consecinţă, se poate ajunge până la folosirea dreptului de veto a