La conferinţa internaţională despre „Capitale Culturale Europene 2020 +. Etapele călătoriei", care a avut loc, săptămâna aceasta, la clădirea Casino din Parcul Central al Clujului, au participat experţi internaţionali din oraşe care au fost Capitale Culturale Europene, dar şi din oraşul Maribor care deţine titlul în 2012.
Experţii străini veniţi la Cluj-Napoca au fost de acord că oraşul din inima Transilvaniei are şanse considerabile să devină Capitală Europeană a Culturii (CCE), iar asta nu datorită doar frumuseţii şi istoriei sale, ci şi vieţii culturale, a potenţialului creativ al miilor de tineri care locuiesc în Cluj şi al aerului european pe care îl degajă.
Nele Hertling, directorul artistic al proiectului care i-a adus Berlinului titlul de CCE, povesteşte că oraşul nu îi este străin, dimpotrivă. A vizitat de mai multe ori Clujul în ultimii 20 de ani şi spune că schimbările sunt vizibile şi, fără doar şi poate, Clujul are un aer european care o face să se simtă ca acasă.
"Am venit aici de mai multe ori. Prima dată a fost melancolic pentru că am fost la scurt timp după schimbarea regimului comunist, iar oraşul arăta sărac şi gri, fără culoare, oamenii erau introvertiţi. Nu se simţea nimic în aer. Am revenit în anii 90 şi am simţit diferenţa. Am fost şi în urmă cu şase săptămâni şi am prins o vreme frumoasă. M-am putut plimba prin oraşul vechi, pe străzi se vorbeşte şi engleză, am fost surprinsă de cât de mulţi tineri sunt, am simţit ceva ce se mişcă înainte, am simţit acel aer european", povesteşte Nele Hertling.
Experţi străini în Capitale Culturale Europene
Aceasta crede că oraşul Clujul are potenţial uriaş să ajungă CCE pentru că are o viaţă culturală intensă datorită festivalurilor precum TIFF, Temp d images, dar şi datorită Fabricii de Pensule, instituţie de cultură pe care Nele Hertling o găseşte interesantă ca şi
