În finalul operei baroce „Indiile galante“, în ovaţiile spectatorilor, regizorul, alături de cor, balerini şi solişti, a înconjurat scena pe ritmurile celebrului rondo al lui Rameau.

O desfăşurare incredibilă de forţe: 120 de artişti implicaţi şi 700 de costume, unele mai colorate şi mai ingenioase decât altele. „Spectacolul «Indiile galante» include cinci tablouri, în cinci spaţii diferite, cu cinci schimbări de decoruri şi de costume", spune ambiţioasa directoare Beatrice Rancea, care a inaugurat cu această premieră a lui Andrei Şerban, în weekend, noua sală a Operei Naţionale din Iaşi în clădirea Teatrului Naţional „Vasile Alecasandri".

Opera „Indiile galante" a compozitorului francez Jean-Philippe Rameau, care a avut premiera la Paris în 1735, include numeroase balete, culminând la sfârşit cu un rondo celebru, „calumet de la paix" (pipa păcii). În ovaţiile publicului de la finalul spectacolului de vineri seară, regizorul Andrei Şerban a urcat pe scenă, alături de ceilaţi creatori, şi a dansat, într-o emoţie generală, aşa cum a făcut-o odinioară şi la Paris, unde a montat prima dată spectacolul, în 2003, la Opera Garnier. În afară de Paris şi de Iaşi, opera lui Rameau nu a mai fost montată în Europa, din cauza dificultăţii partiturii baroce.

O bijuterie arhitectonică

Noua clădire a teatrului şi a operei de la Iaşi a fost construită pe locul vechii primării, între anii 1894 şi 1896, fiind considerată a fi cel mai vechi şi cel mai frumos lăcaş de gen din ţară. Planurile clădirii, care a fost în renovare timp de opt ani, aparţin celebrilor arhitecţi vienezi Fellner şi Helmer. Clădirea nou-renovată este o veritabilă bijuterie arhitectonică, cu plafonul pictat iniţial de Al. Goltz, în culori pastelate, cu alegorii paradisiace, cu nimfe şi îngeri, încadrate în stucatura rococo.

În această sală de vis, cu un candelabru din cristal de Veneţia,