Un nivel înalt al educaţiei întârzie apariţia maladiei Alzheimer cu cel puţin cinci ani, afirmă cercetătorii francezi. De ce sunt oamenii inegali în faţa riscului de Alzheimer? Un posibil răspuns la această întrebare este dat de noţiunea de "rezervă cognitivă".

Altfel spus, un capital cerebral diferit de la individ la individ, care ar permite o rezistenţă mai bună în faţa bolii. Acest concept a fost prezentat pe larg cu ocazia celei de-a treia ediţii a Aquitaine Conférences sur les Neurosciences 2012, ce a avut loc în oraşul francez Arcachon, în perioada 5-8 noiembrie, o manifestare integral subvenţionată de consiliul regional din regiunea Aquitaine. "De exemplu, un nivel universitar întârzie declanşarea bolii cu cel puţin cinci ani", afirmă profesorul Orgogozo, directorul departamentului de ştiinţe neuronale de la Centre Hospitalier Universitaire din Bordeaux, citat de lefigaro.fr.

Profesorul Yaakov Stern de la Universitatea Columbia din Statele Unite a fost acela care a dezvoltat noţiunea de rezervă cognitivă. În opinia lui, "capitalul intelectual" iniţial nu este singurul element de luat în calcul, iar menţinerea unei activităţi intelectuale, chiar la o vârstă avansată, întârzie apariţia bolii. "Mai multă educaţie înseamnă mai multe sinapse, un cortex mai gros, mai multe posibilităţi de compensare prin circuite alternative. Este un concept important, care arată că se petrece ceva în creier, la nivel intelectual, chiar cu mulţi ani înainte de apariţia simptomelor", spune acelaşi profesor.

Însă supraactivitatea compensatoare a creierului sfârşeşte prin a se epuiza şi, la fel ca un motor care şi-a depăşit limitele, declinul parvine la fel de brusc ca în cazul motorului epuizat. "Persoanele care au cele mai mari rezerve cognitive vor avea o boală mai avansată în momentul în care va începe declinul lor cognitiv (o scădere a performanţelor intelec