Economia României a scăzut cu 0,5% în trimestrul al treilea faţă de cel precedent şi are toate şansele să reintre în recesiune la sfâşitul acestui an. Scăderea PIB din intervalul iulie-septembrie nu i-a surprins pe mulţi dintre analişti tocmai pentru că evoluţia anumitor indicatori economici duceau într-acolo. “Adevărul” vă prezintă cinci semnale de alarmă pentru economia României, ce măsuri trebuie să ia guvernanţii şi cum va ajuta aplicarea acestora la redresarea economiei.

"Dacă lucrurile nu se vor schimba radical în perioada următoare, riscăm să ne afundăm tot mai tare pe un drum de unde nu ştiu cum vom mai face cale întoarsă. Este dureros că am ajuns aici, dar şi mai dureros este că existau soluţii pentru a nu ne confrunta cu asemenea probleme. Însă ele nu au fost aplicate", spune Marian Duşan, preşedintele Romanian Business Accelerator.

1. Investiţiile străine sunt în cădere liberă, iar politicile fiscale stimulative pentru atragerea de capital străin lipsesc cu desăvârşire.

Investiţiile străine directe s-au prăbuşit în ultimii şase ani, arată datele Băncii Naţionale a României. Dacă România reuşea să atragă în urmă cu şase ani, în perioada ianuarie-septembrie, investiţii de 4,9 miliarde de euro, în acest an, suma a fost cu aproape 80% mai mică, respectiv 1,1 miliarde de euro.

În prezent, cea mai mare parte a investiţiilor atrase este reprezentată, de fapt, de creditele intra-grup, adică împrumuturile acordate de firmele-mamă filialelor din România.

Anul trecut, investiţiile străine directe în România au scăzut cu 13,6% faţă de nivelul din 2010, la 1,917 miliarde de euro, ajungând astfel la minimul ultimilor nouă ani.

Pentru a atrage investiţii străine directe, România are nevoie de predictibilitate fiscală, de relaxare fiscală prin reducerea anumitor taxe şi impozite, dar şi de un climat politic