Potrivit Raportului de performanţă publicat de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pe 2010 şi 2011, impozitele colectate suplimentar anul trecut ca ajustări rezultate din controlul dosarelor preţurilor de transfer (reprezentând dobânzi şi penalizări) au totalizat 66,6 milioane de RON, comparativ cu 13,8 milioane RON în 2010, potrivit unui comunicat de presă al Deloitte remis astăzi redacţiei. Intensificarea controalelor fiscale pe acest palier reflectă în mare măsură un fenomen internaţional care a luat amploare în ultima perioadă.

Preţurile de transfer reprezintă un aspect global cu care se confruntă toate multinaţionalele. În practica românească, cerinţele dosarului de preţuri de transfer au fost publicate în 2008. Atunci a devenit clar că aceste reglementări vor deveni din ce în ce mai stringente, pe măsură ce statul urmăreşte să îşi maximizeze veniturile fiscale din baza de impozitare. În ultimii doi ani, dezbaterea pe acest subiect s-a intensificat; din 2010, grupurile cu acţionariat românesc trebuie să depună şi ele dosarul preţurilor de transfer.

"Dacă acum câţiva ani, controlul autorităţilor fiscale din România pe acest palier era relativ formal, axat cu precădere pe verificarea corectitudinii întocmirii dosarului preţurilor de transfer (în cazul în care acesta conţinea toate elementele prevăzute în legislaţia existentă), acum vorbim despre o analiză detaliată a documentelor, precum şi a tranzacţiilor încheiate cu părţile afiliate", subliniază Ciprian Gavriliu, Senior Manager şi liderul echipei preţurilor de transfer din cadrul Deloitte Tax. "Este, deci, cu atât mai important pentru companiile care cad sub incidenţa acestei legislaţii să se asigure că respectă în totalitate prevederile legale şi că analizează acest aspect atât din punct de vedere al riscurilor, cât şi al oportunităţilor aferente".

Dosarul preţurilor de transfe