România a ratat şansa fondurilor europene, un lucru ilustrat, de exemplu, de întârzierile unui şantier la Braşov, unde cei 230.000 de locuitori ai oraşului aşteaptă de mai mulţi ani ca o autostradă să asigure legătura cu Bucureştiul şi o dezvoltare economică sigură, comentează AFP.
"Mă întâlnesc cu numeroşi investitori cărora le-ar plăcea să vină aici, dar care nu o fac din cauza dificultăţilor accesului în regiunea noastră", declară pentru AFP primarul Braşovului, George Scripcaru, fără să îşi disimuleze "frustrarea".
Bruxelles-ul a pus la dispoziţia României suma de 20 de miliarde de euro ca fonduri nerambursabile în perioada 2007-2013, cu scopul de a reduce diferenţa de dezvoltare între această fostă dictatură comunistă şi Euroa de Vest, în special în domeniul infrastructurii, scrie Jonas Mercier, autorul comentariului AFP.
România a utilizat mai puţin de 10% din sumă, reprezentând cel mai slab nivel de absorbţie în rândul celor 27 de state membre ale Uniunii Europene (UE).
Un raport guvernamental privind situaţia şantierelor rutiere finanţate cu fonduri europene constata, la începutul lui noiembrie, că întârzierile erau cauzate mai ales în partea de executare a proiectelor.
Constructorii nu "mobilizează utilaje şi personal suficiente", iar Compania Naţională română pentru Autostrăzi şi Drumuri nu se achită de obligaţii faţă de ei.
"Probleme nu se înregistrează doar în partea de aplicare a proiectelor, ci şi în amonte, în partea de gestionare de către autorităţi", a declarat pentru AFP Septimiu Pârvu, un adjunct al directorului Asociaţiei Pro Democraţia.
"Birocraţia impusă de către stat în vederea accesării fondurilor este atât de complexă, încât devine absurdă", adaugă el.
Deşi finanţarea este europeană, Guvernul român este cel care evaluează şi aprobă proiectele şi aplicarea lor.
Primarul din Ciugud (cen
