Elena Ghica, femeia care a infipt pentru prima oara tricolorul pe varful Alpilor, nu era o alpinista decat intamplator.

In mod curent, era om de cultura, scriitoare, feminista, o personalitate culta si dotata, care la varsta de numai 10 ani cunostea noua limbi straine, iar la 14 ani tradusese Iliada lui Homer in limba germana.

Obarsie nobila

Nascuta la 3 februarie 1828, in Bucuresti, Elena Ghica era de obarsie distinsa, fiica a marelui ban Dimitrie Ghica, descendent la randul sau din vechi domnitori, si a Caterinei Faca, de la care a primit o educatie aleasa.

Pentru studii, familia a trimis-o in strainatate: mai intia la Dresda, apoi la Viena, Venetia si Berlin. I-a fost de mare folos in viata faptul ca a putut sa-si insoteasca familia in calatorii de studii ale tatalui sau - numismat si arheolog - in cateva mari orase europene.

Dar, oricat de feminista ai fi, primul pas in viata - si adesea cel mai important - era atunci casatoria. La 21 de ani, s-a casatorit cu printul rus Alexandr Kolotov Massalski, alaturi de care s-a stabilit in anul 1849 la Sankt Petersburg.

Aici a epatat prin cunostintele sale si prin talent, obtinand premiul I la concursul de peisaje organizat la muzeul Ermitaj, anticipandu-i-se un viitor stralucit in lumea artelor plastice.

Dar n-a fost sa fie asa. Nonconformista de felul sau, in timpul razboiului Crimeii, si-a manifestat simpatia pentru cultura engleza si cea franceza, fapt inacceptabil in capitala tarilor. Se spune ca, pentru fapta ei, a fost biciuita chiar in palatul gubernial, in anul 1856.

Drapelul brodat cu mana ei

Nesuportand despotismul tarist, s-a despartit imediat de sot si a plecat in Occident, stabilindu-se la Arau, in Elvetia. Aici si-a recapatat linistea facand sport alpin, cu care prilej a infipt pe varful Moenich din Alpi