Despre faptul că şcolile scot "habarnişti" pe bandă rulantă se vorbeşte tot mai mult. În timp ce dascălii se plâng că elevii pur şi simplu nu învaţă, puţini stau însă să se întrebe de ce?
De 30 de ani profesor de matematică, atât în sistemul preuniversitar, cât şi în cel universitar, orădeanul Ioan Dziţac militează pentru o reformă curriculară, necesară în mai toate materiile. Argumentele sale sunt simple: pretenţiile şcolilor sunt mult prea mari şi unele fără rost, întrucât se predau lucruri de care elevii nu vor avea niciodată nevoie. În locul manualelor stufoase, dascălul propune axarea pe esenţial, pentru ca tinerii să poată aduna informaţii cu adevărat folositoare, nu să treacă prin şcoală ca gâsca prin apă...
Ca pentru olimpici
"Aţi putea să-mi spuneţi cât este rădăcină pătrată dintr-un număr cu şase zecimale, fără să folosiţi un instrument de calcul? Vă mai amintiţi algoritmul de calcul? S-a predat în clasa a VI-a", începe profesorul Ioan Dziţac (foto) să explice necesitatea reformei curriculare în matematică. Altfel spus, dascălul, care e şi rectorul Universităţii Agora, subliniază că elevii învaţă la matematică noţiuni dificile, pe care ulterior nu le mai reţin decât cei cu înclinaţie cu totul specială pentru această materie. Pentru ceilalţi, algoritmii şi teoremele complexe nu sunt, însă, nimic altceva decât o corvoadă fără rost.
Liceenii care aleg un profil uman fac câteva ore de matematică pe săptămână. De ce? Nu le explică nimeni, poate şi pentru că nimeni nu vrea să pună degetul pe rană. "Tinerii nu înţeleg de ce se cere şi acum matematică în gimnaziu la nivel de olimpiadă, iar la liceu se pretinde o matematică pe care occidentalii o învaţă doar la facultăţile de profil", zice profesorul.
Esenţialul se pierde
Matematica nu este însă nici pe departe singura disciplină băgată pe gâtul elevilor cu pâlnia. De pildă, liceen