Metroul bucureştean aniversează luni 33 de ani de la punerea în funcţiune a primului tronson, Semănătoarea - Timpuri Noi, acesta fiind dat în folosinţă pe 19 noiembrie 1979.

Reţeaua de metrou din Capitală are o lungime totală de 70 de kilometri, structurată pe patru magistrale, 51 de staţii şi trei depouri. Deşi acoperă doar 3,7 la sută din lungimea întregii reţele de transport public a Capitalei, metroul preia, în medie, între 20 şi 25 la sută din volumul total de călători care utilizează mijloacele de transport în comun. Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în Municipiul Bucureşti s-a impus la începutul anilor '70 introducerea unui nou mod de transport electric subteran - metroul - soluţie capabilă să contribuie la descongestionarea traficului de suprafaţă, asigurând în acelaşi timp, datorită unei viteze comerciale superioare, câştigul de timp pentru utilizatori, reducerea poluării cât şi creşterea confortului şi siguranţei oferite călătorilor.

Oraşul Bucureşti a fost printre primele 60 de oraşe ale lumii care au introdus transportul subteran. Istoria metroului românesc începe cu 33 de ani în urmă, atunci când din Depoul Ciurel primul tren de metrou parcurgea tronsonul Semănătoarea - Timpuri Noi al primei linii, M1. De-a lungul istoriei sale, metroul a transportat peste 4,4 miliarde de călători. Au fost construite şi date în exploatare, rând pe rând, tronsoanele: Timpuri Noi - Republica, Eroilor - Preciziei (fostă Industriilor), Petrache Poenaru (fostă Semănătoarea) - Crângaşi, Piaţa Unirii 2 - Berceni (fostă Depoul I.M.G.B.), Piaţa Unirii 2 - Pipera, Crângaşi - Gara de Nord 1, Gara de Nord 1 - Dristor 2, Republica - Pantelimon, Gara de Nord 2 - 1 Mai, Nicolae Grigorescu 2 - Anghel Saligny (fostă Linia de Centură) şi recent 1 Mai - Parc Bazilescu.

În prezent, circulaţia cu metroul se desfăşoară pe o reţea de patr