România intră în negocierile de la Bruxelles cu şanse de a obţine mai mulţi bani din bugetul viitor al UE, dar sumele pe care le-ar putea primi riscă să fie mai mici decât ceea ce spera.
Negocierile la nivelul Consiliului European pe bugetul multianual 2014-2020 încep de la reduceri, iar această decizie este deja luată. Atât Guvernul de la Bucureşti, cât şi negociatorul României, Preşedinţia, cunosc foarte bine această realitate. Maximum din ceea ce oricine aflat în situaţia
României ar putea obţine este o reducere mai mică a bugetului. Veto, arma celor care dau bani În cursul negocierilor privind viitorul buget (2014-2020), mai multe state membre bogate, cele din rândul contributorilor neţi la bugetul UE (adică statele care plătesc mai mult decât primesc), au ameninţat că vor folosi dreptul de veto, în special dacă reducerile nu vor fi suficient de consistente. Varianta cea mai dramatică era o reducere de până la 200 de miliarde de euro faţă de propunerea iniţială a Comisiei Europene - 1.033 de miliarde de euro, ceea ce însemna o creştere cu 4,8% faţă de bugetul din 2007-2013. Marea Britanie, Suedia, Danemarca şi ulterior Franţa au fost statele care au ameninţat că vor folosi dreptul de veto. În opinia acestor state, sumele care ar trebui tăiate din buget variază între 100 şi 150 de miliarde de euro. Preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, a venit cu un plan de compromis, o reducere de 75 de miliarde, care se apropie de un numitor comun şi ar putea îmblânzi până şi cele mai înverşunate spirite eurosceptice. Cele trei Europe În preziua începerii negocierilor, cele 27 de state membre s-au grupat în trei categorii.
* Talibanii: trei ţări care cer reducerea drastică a bugetului (Finlanda, Marea Britanie, Olanda)
* Pacificatorii: nouă ţări care acceptă o anumită reducere a bugetului, ca rezultat al unui compromis rezonab
