Nici presa comunistă, nici presa liberă n-au aflat că, în mai 1966, Leonid Brejnev făcuse o vizită secretă la Bucureşti. Liderul sovietic voia să se asigure că nu va fi contrazis în şedinţele organismelor comuniste internaţionale de Nicolae Ceauşescu.

În 1964, nu cu mult timp înaintea înlăturării sale, Nikita Hruşciov venise, se pare, într-o vizită secretă la Bucureşti. Fenomenul nu s-a mai repetat până în mai 1966. În 10-13 mai, conform informării făcute de Nicolae Ceauşescu în Comitetul Executiv al CC al PCR, Leonid Brejnev, conducătorul URSS, făcuse o vizită neoficială în România. Relatăm în cele ce urmează, sintetic, informarea lui Ceauşescu stenografiată în cadrul şedinţei. Care se încheia astfel, potrivit lui Ceauşescu: „Ne-am despărţit cu hotărârea să căutăm să dezvoltăm relaţiile, să le îmbunătăţim, să întărim unitatea şi ne-am pupat", a povestit gazda flatată.

Grija celor două Germanii

Din relatarea liderului român reiese că Brejnev încerca să-şi asigure spatele în discuţiile din viitoarele şedinţe ale Comitetului Consultativ al Tratatului de la Varşovia şi ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc (CAER). Şi, desigur, să-şi împărtăşească opiniile despre chinezi. Ştia că Bucureştiul era canal de informare şi potenţială punte de negociere cu Pekinul. Mai maleabili şi mai optimişti n-au fost nici sovieticii în chestiunea înţelegerilor cu celălalt colos al puterii comuniste. Despre China s-a discutat „dezorganizat" şi „greu", informează Ceauşescu în Comitetul Executiv despre vizita neoficială făcută de Brejnev, la Bucureşti, în mai 1966. Liderul sovietic mergea cu imaginaţia până la scenariul pregătirii unui „complot", la Varşovia, unde chinezii purtau tratative cu americanii asupra Taiwanului. Ambele părţi se suspectează reciproc de „trădare" , comentează Ceauşescu, sfătuindu-i la dialog.

Brejnev abordase întâi „orien