Oamenii de ştiinţă au descoperit o variaţie a genelor care afectează ceasul corpului omenesc atât de profund încât prezice momentul din zi când un individ este cel mai probabil să moară, scrie Daily Mail.
Cercetătorii speră că rezultatele ar putea fi eventual utilizate pentru a determina când pacienţii bolnavi de inimă sau care suferă vreun accident vascular cerebral ar trebui să ia medicamente pentru a fi mai eficiente, sau atunci când pacienţii din spitale trebuie monitorizaţi mai puternic.
Echipa din SUA a descoperit variaţia accidental, în timp ce investiga dezvoltarea Parkinsonului şi a Alzheimerului.
Aceştia au monitorizat cei 1200 de pacienţi sănătoşi de peste 65 de ani, care au fost de asemenea evaluaţi anual neurologic şi psihiatric. Ei au găsit o singură moleculă lângă o genă numită "Perioada 1", care are la bază fie adenina (A) sau guanina (G).
În urma calculelor, cercetătorii au stabilit că există 36% şanse ca o persoană să aibă două baze A (genotip AA), 16% şanse de a avea două baze G (genotip GG) şi 48% de a avea o combinaţie de A şi G (genotip AG).
Astfel, cei cu genotipul AA tind să se trezească în mod natural cu o oră mai devreme decât cei cu GG, iar cei cu AG se trezesc exact la jumătatea intervalului - cu o jumătate de oră mai devreme decât GG şi cu jumătate de oră mai târziu decât AA.
De asemenea, echipa a arătat că cei cu genotipul AA sau AG au murit chiar înainte de ora 11, în medie, iar cei cu GG au murit chiar înainte de ora 18.
Autorul studiului, Abdrew Lim, de la Departamentul de Neurologie din Massachusetts, a declarat că ceasul biologic intern "reglementează multe aspecte ale biologiei şi comportamentului uman. Acesta influenţează, de asemenea, calendarul de evenimente acute medicale cum ar fi accidentele vasculare şi atacurile de cord".
Oamenii de ştiin
